O gradina fermecata

Era o zi mult prea frumoasa asa ca Mary isi lua bicicleta si il ruga pe Popsiop sa o insoteasca la o plimbare.Dupa ce sandwichurile si gustarile fusesera pregatite, bineinteles cu mare atentie de catre Popsiop(Papandache era prea lenes azi ca sa faca ceva),acestia plecara.
Dupa o jumatate de ora de pedalare continua, gasira o gradina cum numai in cele mai dulci vise gasesti.Era plina de tot feluri de flori si copaci inmiresmati,iar o livada de peri se afla in margine.Mary, incantata, sari de pe bicicleta si o lua spre gradina ignorand complet strigatele lui Popsiop.Dar cum intra calca pe o floricica rosie care tipa ca o doare o petala.Toate florile incepura sa strige la Mary,iar aceasta se sperie si cazu in nas.Popsiop veni incet spre ea in asa fel incat sa nu loveasca vreo floare si o ridica.
-De ce au tipat florile la mine?, intreba Mary necajita.
-Pentru ca le-ai lovit.
-Dar in primul rand de ce vorbesc florile astea?
-Aceasta este gradina fermecata a Doamnei Pamparampam, o lamuri Popsiop.Doamna Pamparampam a lucrat mult pana sa creeze o gradina ca aceasta,iar florile sunt ca si copiii ei.
Deodata o doamna imbracata foarte colorat aparu langa ei.Mary se temea ca aceasta o va certa,dar doamna Pamparampam era mult prea draguta pentru a se supara.Ii spuse lui Mary ca trebuie sa aibe grija in aceasta gradina,si ii prezenta fiecare floare in parte (acest lucru luand destul de mult timp).
Doamna Pamparampam ii facuse cadou una din flori.Numele ei era Nasturela.
-Sper ca Nasturela sa iti fie o buna prietena atunci cand esti trista si nu ai cu cine sa vorbesti.Este cea mai sufletista dintre toate florile mele.
-Va multumesc foarte mult!O voi pune la geam in camera mea.
Astfel Mary a cunoscut un nou prieten,iar Doamna Pamparampam ii spuse ca poate veni oricand la dansa.